2015. Aproape 30 ani. Ce te faci daca chiar tu te numeri printre acele persoane. Ai ajuns ceea ce in copilarie te infricosa. Stai cu parintii, fericit intr-o relatie de lunga durata dar necasatorit si fara copii. Ca doar mamele noastre la varsta asta deja aveau copii mari. Fraze din batrani pe care le tot auzi la evenimentele din familie, ca deh te numeri printre alea nemaritate. De cand 30 a devenit un deadline, acea linie de finish pe care daca o treci fara a prinde stafeta vietii ( casatoria) ai pierdut? Ne trasam inca de mici niste etape imaginare care trebuie indeplinite la anumite varste? De ce daca am ajuns in punctul asta tindem sa fim afectati daca constientizam ca reactiile noastre efau imature si influentate de ingamfarea varstei si sentimentul de turma ( daca spunea unu ceva, toti aprobam si sustineam). Adultul de acum ar trebui sa constientizeze atat evolutia societatii cat si schimbarea prioritatilor. De ce lasam copilul de atunci sa afecteze viata adultului de acum? Nu ma intereseaza tiparele societatii cat imi rasuna in minte cuvintele copilului din mine. Sunt nefericita? Neimplinita? Nici pe departe. Si atunci de ce 30-ul suna urat daca nu vine la pachet cu familie & co ? Fuck it. 30 chiar este noul 20 sau cel putin eu asa simt. Haideti sa nu mai stabilim niste tipare, sa ne casatorim la 28, copil la 29 maxim caci altfel esti mama batrana si sa facem totul atunci cand simtim si ne putem dedica cu adevarat acestors. Egoism? Nu. Timp pentru mine, pentru noi..inca da. Nu mai puneti intrebarile standard, dar cand te mariti, cand faci un copil daca vedeti ca ne apropiem de 30. Nu toti avem acest tel si nu pentru toti reprezinta adevarata implinire. Ce ma face fericita? O plaja exotica, persoana iubita si un spirit liber. Cand ma marit?? Va anunt, nu mai intrebati mereu. Si da, almost 30. So what???
Nobody can go back and start a new beginning, but anyone can start today and make a new ending
vineri, 3 iulie 2015
Almost 30. So what?
Cand eram mici cred ca toti am avut acei vecini "mai mari" decat noi. Pentru ca sa fim seriosi, orice persoana care avea mai mult de 15 ani deja era catalogat asa. Si erau acei vecini care la 30 ani locuiau cu parintii, necesatoriti si fara copii. Erau cum ar spune pustii "lame". Cum sa ajungi la varsta aia si sa stai cu ai tai, si mai presus sa nu fii casatorit. Doamne, eu sigur nu o sa ajung asa. Ce viata trista presupun ca are. Si cred ca erau si mai multe comentarii rautacioase specifice acelei varste.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu