Sleep tight ..february

Oscar Wilde said “When a love comes to an end, weaklings cry, efficient ones instantly find another love, and the wise already have one in reserve."

Milan = Style

Am sa incep prin a cita un mare critic vestimentar de la noi , Ovidiu Buta " Moda descrie perfect o societate, cu toate aspiratiile, problemele si frustarile ei. In Romania este graitoare vestimentatia tipatoare abordata de fete prin mall, in speranta ca vor fi remarcate repede de catre un potential sponsor.  Mall-ul, parcul si strada nu sunt altceva decat podiumuri, ca sa nu zic piete de prezentare pentru aceste personaje.  In fond, imaginea comunica cine esti, ca in cazul oricarui produs. Cand vrei sa cumperi ceva, analizezi in primul rand ambalajul si mai apoi continutul. La noi, problema principala este ca, de multe ori, confundam locurile intre ele: ne imbracam pe strada ca pentru o petrecere extravaganta, la mall ca pentru un targ de fete, la opera intr-o tinuta casual."  Descrie exact si punctul meu de vedere, desi, recunosc ca as fi  mai acida in ceea ce priveste descrierea acestor  "Courvette & Co", dupa cum foarte bine le-a denumit. Ma oripileaza tot mai mult ce vad in mall-uri (unde fara sa vreau mai ajung la cumparaturi sau sa mananc ceva) si nu numai ( numarul mare intalnit de Courvette se stie, sunt in cluburi ). Aceasta expunere, de cat mai mult silicon, piele, machiaj excesiv si fake-uri. Oriunde vezi cu ochii, apar atatea LV cati ghiocei gasim in padurea Baneasa (nu stiu daca comparatia este facuta corect, avand in vedere ca sigur nu vom mai gasi nici macar 1 ghiocel, avand grija compatriotii nostri sa ii culeaga si  apoi sa ii vanda la gura de metrou cu 3-5 ron/ buchetel). Cred ca intelegem intr-un mod foarte gresit moda, si daca incercam sa dovedim ca o percepem macar putin, apar asa zisele "uniforme" (toata lumea adopta acelasi stil).

  Intodeauna am fost atrasa de acest domeniu, si din fericire am avut ocazia sa am contact cu persoane active in aceasta lume a "modei", care mi-au deschis putin ochii si m-au facut sa vad cu adevarat ce inseamna. Pentru mine, moda nu reprezinta o transpunere exacta a ce se poarta intr-un anumit sezon. Prefer sa aleg sa port ce se potriveste mie si stilului meu din tendintele respective( si asta ne indeamna si marii creatori sau critici de moda sa facem, daca i-am asculta un pic mai bine). Tocmai pentru a putea descoperi mai mult din  istoria unui oras renumit pentru marii creatori de moda dati acestei lumi, am fugit de Bucuresti-ul prea tern  in aceasta perioada pentru a ma bucura de razele soarelui din Milano si a unui eveniment ce tocmai incepe: Milano Fashion Week 2011. Vremea, frumoasa, cu cateva grade in plus, perfecta pentru micile plimbari. Cu inima impacata ca am atins toate obiectivele turistice importante din Milano( incluzand si stadionul San Siro, caci trebuie sa multumim si partea masculina a grupului), ne-am axat pe ce era la fel de important:shopping-ul. Vestita strada Via Montenapoleone este ce cauta cu adevarat un fashion addict, asta daca ii permite bugetul. Am gasit pe aceasta strada un magazin de tip outlet cu toti designerii mari (Lanvin, Miu Miu, Balenciaga, Dior, Marc Jacobs), dar nu va imaginati ca "outlet" inseama si preturile de outlet. Ohhh nu :) Poate cel mai mic pret intalnit acolo a  fost 500 e pentru o gentuta plic semnata Marc Jacobs. Alte 2 locatii renumite sunt Galeriile Vittorio Emanuele 2 si Corso Vittorio Emanuele 2 unde intr-adevar intalnim magazine accesibile pentru buzunarele de nivel mediu. Sunt sigura ca cei pasionati de moda stiu aceste informatii, tocmai de aceea prefer sa nu intru in alte detalii. Ce vreau de fapt sa evidentiez este stilul fetelor/femeilor din Milano, facand legatura cu citatul de mai sus. Ele stiu clar sa faca diferenta intre stilul adoptat pe strada, in metrou, la o cafenea sau prezenta la un eveniment. Pe timpul zilei, se imbraca simplu dar cu mult bun gust, fara tocuri, fara machiaj excesiv si fara a iesi cu nimic in evidenta. Hainele sunt alese cu stil, pana si de femeile la 60 ani, imbracate impecabil. De putine ori, ochelarii de soare lipsesc, fiind un accesoriu Must have se pare in capitala modei, indiferent de locatie.

Asa ca, STILUL este clar o calitate cu care femeile din Milano se pot lauda. Asa da...lectie de stil. "Bravos"

 Va las, caci saptamana modei este abia la inceput, dar nu uitati....

"Fashion fade, style is eternal"  Yves Saint Laurent

"La vita e bella"

 Dupa cum spune si titlul unui renumit film al anilor ' 90 (mai exact 1997) "La vita e bella ". Ar trebui sa spunem mai des acest lucru, si sa simtim cu adevarat fiecare consoana si vocala a acestei expresii. Implinirea, linistitea sufleteasca si ce este cu adevarat important, iubirea, te fac pana si cand mergi pe strada, in tramvai, metrou, masina, sa strigi aceste cuvinte. Poate tind sa fiu putin subiectiva in acest moment, dar asta e si scopul blog-ului, sa-ti lasi amprenta in stilul propriu. De ce imi place aceasta fraza? In afara faptului ca exprima exact ce simt de 1 an de zile in permanenta, este si  pentru faptul ca mi-a atras mult atentia zona in care s-au facut filmarile. Alt film care mi-a placut mult  mai mult si este filmat in aceeasi zona este "Under the Tuscan sun" , Deci, cred ca ati ghicit, locatia este Tuscany, Italy. Sigur, o destinatie aflata pe lista mea "De vizitat".
In acelasi timp, recomand si filmul, o poveste frumoasa ce intruchipeaza o scriitoare de  35 de ani, din San Francisco, care are o viata perfecta, pana in momentul cand sotul ei doreste sa divorteze. Urmeaza o perioada grea in viata scriitoarei. Prietena ei cea mai buna, vazand ca Frances (personajul principal) , pe zi ce trece, se simte tot mai rau, o convinge sa se mute in Toscana. Aici isi cumpara vila Bramasole, care inseamna mangaiere de soare, si incepe o noua viata. Curand se va simti bine printre italieni si chiar se gandeste sa-si intemeieze o familie. Acest lucru se intampla in momentul in care apare Marcelo, un negustor de antichitati din Portobello, de care Frances se indragosteste nebuneste. Un exemplu potrivit de a spune, ca orice final inseamna un nou inceput, si de ce nu...un inceput al unei vieti nu frumoase, ci EXTRAORDINARE !!

Asa ca, sa incepem cu totii sa spunem cat de des putem "La vita e bella" "La vita e bella" "La vita e bella"  !!!

Zapada de primavara

   Inceput de primavara, pricopsit cu o laringita acuta ( acutizata de 2 nopti petrecute in fum, amestecate cu 2 pahare de "suc" cu  multa gheata, asa cum este servita in localurile bucurestente, ca na, e criza si trebuie sa existe un profit evident). Deci, aveti grija..la raceli normal ! Printre recomandarile medicului s-a aflat si  repaus in vorbire. Ooohhh nuu, m-a pedepsit atat de crunt, deoarece ..DA..imi place sa vorbesc..mult :).Dar am spus..perfect, cu ocazia asta voi termina (sper) cartea inceputa de ceva timp, ce statea seara de seara cumintica pe noptiera. Imi plac cartile, intotdeauna mi-au placut. Cand eram mica, nu eram innebunita dupa jucarii, ci stiu ca ma opream cu mama la coltul strazii, unde era o librarie, si mereu imi luam cate o revista, o carte. Acum imi plac targurile de carti, ma duc cu placere si ma relaxeaza. La ultimul am ales 5 carti, diverse tipologii, citite cu drag. A mai ramas insa  una..."Zapada de primavara" care este o poveste de dragoste interzisa, furisata in societatea japoneza a inceputului de secol 20 (Tokyo, 1912), in care manierismul, traditiile, invataturile si nu in ultimul rand moravurile incep sa fie modelate de influenta europeana. Prefata mi s-a parut interesanta inca de cand am zarit-o pe raft, acum insa nu pot avea o parere corecta decat pana in momentul in care o voi termina de citit. Asa ca, aceste zile de repaus total (vorbit, birou, iesiri cu prietenii ) mi le voi presara, printre medicamente, cu momente de citit, si de ce nu, cu noi subiecte de povestit...

"Real luxury is time and opportunity to read for pleasure"

Ziua in care "Te iubesc" devine atat de comercial

14 februarie..ziua indragostitilor? NU.In primul rand nu cred ca exista o zi oficiala sau speciala pentru a-i reprezenta pe cei care iubesc.Si in al doilea rand, traim in Romania dupa cum spune si Mirculica Badea, deci 24 februarie -Dragobetele, ar putea insemna "ziua indragostitilor" la romani. Mi se face tot mai mult greata de acest 14 februarie, si tocmai din acest motiv mi-am inceput dimineata la birou cu un ceai, si multa LAMAIE, sa imi mai taie din ea. Nu sunt radicala, accept placerea semenilor mei de a sarbatori aceasta zi, ca doar domne, traim in democratie. Nici nu se facuse azi noapte ora 12..ca au inceput sa apara statusurile pe facebook.."Sf Valentine's day fericit, Happy Valentine"..whaaaattt? A devenit si asta sarbatoare nationala, chiar nu ne-am saturat sa tot imprumutam fel si fel de sarbatori ale altora?. Ei sarbatoresc oare Dragobetele, Rusaliile, ziua Nationala  a Romaniei (precum noi sarbatorim cu atata patos si 4 iulie) ? Raspunsul vi-l puteti da si singuri bag de seama. Poate cand eram in adolescenta ( maxim liceu) mai dadeam o oarecare importanta acestei zile, dar acum..sutele de inimoare rosii din plus ( bleah), baloane in forma de inima, ciocolata in forma de inima...TOOOOT in forma de inima au invadat orasul !!! Cred ca ne putem demonstra si intr-un mod mai subtil si placut dragostea, si nu doar intr-o zi. Asa ca daca o sa ma intrebe cineva astazi, cum sarbatoresti ziua indragostitilor, ii voi raspunde frumos ... "Hai sictir" !!! :)

De ce nu mai sunt adepta cluburilor..atat de des:)

Se intampla din ce in ce mai rar sa merg in cluburi. Poate faptul ca atata timp am facut acest lucru, incat acum am ajuns sa pot spune..stop.:).Inca din liceu am avut aceasta slabiciune, mergeam in fiecare sambata in cate vreun local in voga in acea perioada ( Terminus, Tonka, Q pub, Planters) de care nici nu stiu daca mai exista, oricum toate pozitionate in zona 0  a cluburilor de atunci. La facultate, lucrurile, normal, au mai evoluat. Alegeam cu grija locurile in care mergeam, acum ca eram pe "salariu" faceam si noi fite si eram mai tot timpul in fostul Cuba, care avea atat de mult succes si alte cluburi asemanatoare. Odata cu schimbarea trend-urilor, s-au schimbat si oamenii care le frecventau si in general care le frecventeaza pe asa zisele cluburi de "fitze" din Bucuresti. Da, le-am frecventat si eu, pe unele doar din curiozitate, iar pe altele pentru ca exprimau ceva.Un singur club in care pot spune cu sinceritate ca am fost doar de 2 ori si sigur nu va mai fi alta data este Bamboo.Nu m-a impresionat cu nimic, decat ca mi-a lasat un gust destul de amar, desi am baut un pahar de vodka sa vad situatia mai roz. Nu o sa inteleg tipicul cluburilor de acest gen: cat mai multe fete venite din diverse colturi ale tarii ( nu sunt rea, doar am o denumire prin care le caracterizez "provinciale", nefacand aluzia nici un pic la persoanele venite in Bucuresti cu bune intentii), devenite peste noapte "rezidente de Bucuresti" ce se lipesc pe langa niste burtosi cu lant gros la gat si normal..cu specificul BMW la bloc.Atatea fete platite cu 1 mil pe seara sa vina in cluburi cat mai dezbracate si sa ii faca pe clientii mai tolomaci sa consume cat mai mult, dame de companie a caror prezenta este observata subtil in cluburi, mini manechinele noastre care se afiseaza peste tot cu cine stie cine din dorinta de publicitate.Vorba lui domn Becali, ce atata "curvasaraie" domnilor? Ma dezgusta Mon Cher ce vad. Asa ca unele cluburi frecventate au fost clar trecute pe lista mea de NOT  TO. Dar atunci cand merg intr-un club..o fac pe niste criterii bine alese...

Un nou inceput...

  Dupa cum spune si acest mic fragment, inceputul unei noi povesti, vieti sau al oricarui fel de inceput aduce intotdeauna si un alt final. Am avut aceasta pasiune a blogg-ului inca din 2008, am continuat cu postarile in 2009 , apoi am incetat ( nu stiu daca din lipsa de inspiratie, sau poate din cauza faptului ca avand atat de multe subiecte nu mi-am dat seama pe care sa ma axez). Asa ca pentru mine...este un nou inceput redeschiderea acestui blog. Sper ca voi reveni cu subiecte macar la fel de pline de umor si uneori aciditate, care sa va mentina treaz interesul pentru citit